Greu sa fii parinte??!??


Ieri am aflat cu mare bucurie ca vom mai avea inca un bebe in familie. Cumnata mea asteapta un bebe asa ca Daria si Andrei deja isi fac planuri ce sa faca cand le va apare un var sau o verisoara.

Au mers pana acolo incat azi mi-au luat dictionarul de nume crestine din biblioteca si au inceput sa studieze …..ideea lor a durat (in mod exceptional) circa o ora. M-am si mirat ca nu s-au luat la cearta, dar m-am bucurat ca au rezistat atat de mult.

Pana la urma au facut o lista de nume pe care intentioneaza sa i-o dea matusii lor pe care au subliniat preferintele lor.

Taman cand credeam ca am scapat, m-au luat prin invaluire si, nu stiu cum se face, dar am ajuns sa stam toti 3 la mine in pat si sa ne amuzam cu diverse povestiri de cand erau ei bebelusi.

Si uite asa ne-am amuzat povestindu-le cum se vaicarea Daria cand era bebe daca nu se ducea Cassie (catelul nostru) la ea si cum ii intindea orice manca era in acel moment.

…..cum se uita Andrei la podea timp de minute bune inainte sa decida sa faca urmatorul pas (era un copil tare incapatanat si foarte atent pe unde mergea….nu stiu cum de a ajuns la acum la polul opus, un adevarat nazdravan care scapa mereu basma curata dupa ce face tot felul de boacane).

….cum s-a mozolit Daria ca un purcel cand a descoperit iarturile (era in stare sa manance 4 cutii la o masa). Scaunul de masa  a trecut ca un fel de mostenire de la Daria la Andrei (din fericire, era bleumarin asa ca s-a potrivit si fratiorului ei)

….cum a refuzat Andrei luni bune sa stea in scaunul lui auto ca pana la urma sa ne faca surpriza sa ii placa mersul cu masina (eram disperata sa il conving sa accepte siguranta unui scaun auto asa ca am rasuflat usurata cand a inceput sa ii placa si sa accepte acest lucru)

Carucioare copii Bekid

….cum refuza Daria sa bea suc de morcovi, dar prefera orice varianta cruda a legumelor

…cum era de increzator Andrei cand era vorba de Daria, dar refractar fata de straini

In fine, amintiri multe si placute care mi-au adus aminte ca trec repede anii si ca e bine sa ne mai oprim din cursa nebuna numita „viata de zi cu zi” ca sa ne admiram copiii, sa ne bucuram de fiecare clipa alaturi de ei.

Adevarul este ca nu stiu cand au trecut 7 ani de cand o avem pe Daria, dar nici cei 5 ani de cand e Andrei in viata noastra. Inca ii mai vad ca pe niste bebelusi ceea ce ma face sa ma amuz enervez uneori cand ma trezesc in cine stie ce discutie cu cei doi pitici care imi aduc argumente si isi sustin parerea atat de vehement.

E greu sa accepti ca au parerile lor, ca nu ii mai poti convinge  sa faca ceva fara sa le explici, fara sa iei in calcul starea lor de spirit, cheful lor de a face ori nu ceva ce tu consideri ca fiind extrem de important..

Dar stiu ca tocmai aceste lucruri ma fac sa fiu fericita si mandra ca nu sunt „papusi de portelan” asteptand si acceptand tot ce le spun adultii 😉

Pe de alta parte, ma tem cumplit pentru ca au personalitati foarte puternice si sunt tare incapatanti. Stiu ca sub acest aspect incapatanat si rezistent se ascund doua firi iubitoare si emotive, asa ca in mine se duce o lupta enorma care ma face sa ma gandesc cum sa ii protejez. Ceea ce ma face sa imi dau seama ca protejandu-i nu rezolv mare lucru….

Pff….grea e viata de parinte 😦

Anunțuri

2 gânduri despre „Greu sa fii parinte??!??

Parerea ta conteaza

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s