Domnul si doamna Hormon & Mami nu mi-a spus – Babette Cole


În urmă cu mai multe luni am cumpărat aceste două cărţi.

Aşa cum spuneam în articolul precedent, nu pot spune că am fost prea impresionată de cărţi. Mi s-au părut mult prea simpliste lăsând loc mult-mult discuţiilor şi completărilor de către părinţi. E drept că erau primele cărţi pe care le-am cumpărat pe acest subiect şi nici eu nu ştiam exact la ce să mă aştept sau mai degrabă ce îmi doream să găsesc la deschiderea coperţilor.

Aş zice că…..dacă părinţii sunt hotărâţi să le vorbească copiilor despre schimbările fizice care apar, despre relaţiile băiat-faţă, aceste cărţi reprezintă introducerea ideală pentru că înseamnă exact acest lucru: o introducere, o vagă informare…Imaginile sunt chiar amuzante (deşi va sfătuiesc să vă uitaţi pe cărţi înainte să le daţi copiilor pentru căpoate nu doriţi să le arătaţi anumite imagini la o anumită vârstă; nu ştiu, depinde efectiv de fiecare părinte în parte) şi completează chiar mai bine informaţiile scurte oferite de autoare.

Cum au fost primite la noi? Cu râsete şi puţină stânjeneală pe alocuri….Daria fiind mai mare avea întrebări pentru că informaţiile/imaginile nu i se păreau suficiente, Andrei a ascultat, s-a amuzat la anumite imagini şi a trecut mai departe la jocurile lui.

Ce să zic?

Fiecare copil reacţionează în felul său. Pentru că Daria trece prin schimbări fizice inerente, mi s-a părut ok ca şi Andrei să fie cât de cât informat mai ales că ea îşi închide uşa la cameră când se schimbă ceea ce pe el îl enervează ori îl determină să o agaseze bătând la uşă taman atunci ori încercând să deschidă uşa (nu o deschide, ci doar se face că odeschide ca să o facă să ţipe la el).

Aceste două cărţi au fost, de fapt, primele pe care le-am folosit pentru începutul discuţiilor (despre celelalte am scris ieri).

Acum….depinde pur şi simplu de la părinte la părinte când decide să deschidă marea discuţie. Sunt părinţi care au început când copiii aveau 5 ani, alţii care preferă să amâne pânăcând nu mai au încotro. Eu am fost cumva la mijloc. Am scris în articolul precedent motivele pentru care am început discuţiile cu ei, dar mai ales cu Daria, aşa că nu voi relua explicaţiile.

Ceea ce vreau să spun este altceva. Contrar prejudecăţilor emise de mulţi adulţi, faptul că le explici copiilor despre schimbările survenite în corpul şi mintea lor, nu înseamnă automat că vor deveni dornici să exploreze aceste lucruri alături de cineva de sex opus. Pe copii îi ruşinează parţial discuţia (mai ales pe cei mai mari), însă este important să existe totuşi o asemenea discuţie pentru că nu se ştie niciodată peste ce pervers dau şi aceste minime informaţii ar putea să facă diferenţa între salvarea de la o tragedie sau nu.

Fără a intra prea mult în detalii, puteţi oferi informaţii copiilor mai mărişori ca să ştie, să înţeleagă reacţiile unora, atitudinea altora, un eventual pericol, dar şi motivele din spatele anumitor acţiuni ale colegilor de clasă/prietenilor.

productproduct

Personal, aş recomanda mai degrabă prima carte dacă doriţi neapărat să o luaţi; pe cea de-a două eu încă nu am scos-o încă de la locul ei pentru că …nu ştiu, nu mi s-a părut aşa de potrivită. Poate nu sunt eu încă pregătită să le explic copiilor ce se întâmplă cu mami şi tati în dormitor, poate mi se pare un subiect mult prea devreme de discutat.

Schiţele unei discuţii despre relaţii băiat-fată le-am purtat deja cu Daria, însă nu pot zice că am intrat prea mult în detalii. Nu e vorba că nu i-am răspuns la întrebările pe care le-a avut după ce a citit cartea despre care vorbeam în articolul precedent, ci doar că i-am răspuns exact atât cât am considerat că e necesar pentru vârsta ei. I-am explicat că totul se potriveşte ca două piese de puzzle şi că va avea timp să descopere despre ce este vorba când va veni momentul, peste câţiva ani. I-am spus, de asemenea, că ideal ar fi să îşi trăiască copilăria şi să nu se grăbească spre maturizare de care se va sătura după câţiva ani şi îşi va dori să se întoarcă în această perioadă liberă de stres şi presiuni.

Pentru că încerc să fiu cât mai deschisă cu ea (şi cu Andrei, dar la el chiar nu se manifestă vreo curiozitate la această vârstă), am lăsat de fiecare dată loc discuţiei ulterioare. De câte ori a avut o întrebare referitoare la schimbările fizice/psihice, am lăsat totul deoparte (indiferent ce făceam) şi i-am răspuns, am încercat să îi explic (nu, nu ca înreclamă aceea cu mămica şi fetiţa, uleiul şi educaţia sexuală prematură!), ci efectiv să îi răspund cât mai clar şi la obiect.

Fiecare decide pentru el şi copilul lui aşa că voi ştiţi mai bine când consideraţi că e momentul „discuţiei” şi cumpărării cărţilor care tratează aceste subiecte.

Parerea ta conteaza

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s