Ultimul viking (seria Nemuritor, volum I) – O.G.Arion (recenzie)


Să vă spun un lucru: anul acesta am promis că voi încerca să citesc cărţi scrise de autori români. Am hotărât să citesc în funcţie de recomandările altora, dar….să încerc să mă abţin de la citirea articolelor scrise pe alte bloguri (lucru foarte greu de realizat pentru că sunt prietenă cu mulţi bloggeri care scriu despre cărţi şi a fost aiurea să citesc pe diagonală articolele ori chiar să evit să întru pe linkuri de teamă că îmi formez o părere înainte să citesc).

Despre unele cărţi am reuşit cu brio să evit să citesc, despre altele a fost cam imposibil pentru că erau discuţii pe grupurile dedicate cărţilor şi nu prea poţi să „scapi” aşa uşor.

Despre „Ultimul viking” am auzit diverse (asta e, nu poţi scăpa mereu)…..că e fantasy, că e romantic, că e romanul de debut al autoarei, că e citit şi ultra citit de toată lumea, că unii s-au plâns de faptul că sunt multe informaţii despre mitologie, că altora li s-a părut că se citeşte prea repede etc.

o a

Deja, fără să vreau, pornisem cu ideea că…..ce-o fi, o fi! Oricum nu poţi împăca şi capra, şi varza, şi lupul şi vânătorul şi gospodina etc

Eu nu mă omor după cărţi de genul fantasy. Când eram în liceu, mă pasiona mitologia (am şi avut norocul ca profa’ de literatură universală să îşi iubească meseria şi să ne convingă şi pe noi să citim mult!). În urmă cu 1-2 ani cred, fetele cu care discutam pe un grup de literatură m-au convins să citesc cărţi cu vampiri şi vârcolaci (cred că le pot număra pe degetele de la o mână – nu a durat mult să citesc, dar măcar A.D., prietena mea, a prins gustul lor şi a citit pe nerăsuflate tot ce a „prins”).

Ştiu-ştiu….am scris mult, dar nu despre carte. Scuze!

Am vrut doar să subliniez că…..

…nu îmi plac cărţile fantasy!

Dar această carte este foarte interesantă! La început, eram tentată să îmi notez undeva numele zeilor şi datele trecute de Oana. Mă gândeam (luându-mă după comentariile maliţioase ale unei cititoare!) că îmi vor fi de folos şi că, dacă nu le reţin pe toate-toate, ratez ceva din carte!

Nu vă faceţi griji! Oana este atenta si dă aceste informaţii ca să înţelegeţi despre ce este vorba, dar nu e nimic ce trebuie reţinut, în afară de ceea ce se reia pe parcursul cărţii. Sincer, ar fi o nebunie să reţii toate numele, toate denumirile. Personal, mi se pare imposibil. Dacă aş fi pasionată de acest gen, da! Aş încerca să reţin toate cele şi aş face un efort să mi le notez (cum făceam când eram în liceu, dar la vremea aceea nu aveam acces la informaţii din întreaga lume cum se întâmplă acum!).

…nu înţeleg pasiunea unor pentru cărţi grele de gen fantasy

Ştiţi cum e?!? De gustibus!

Eu înţeleg că, dacă cineva doreşte să citească o carte cu un subiect greu, nu alege o carte fantasy! Vreţi un subiect greu, profund….căutaţi cărţi din altă categorie!

Vreţi o carte gen thriller, căutaţi la categoria corespunzătoare!

Când cumperi o carte, ai cumva o vagă idee despre ce este vorba (e imposibil să nu ştii cât de cât ceva şi asta o zic din perspectiva mea – citiţi mai sus, dacă nu înţelegeţi!). Aşa că nu începeţi să tunaţi şi să fulgeraţi că subiectul e prea uşor! Acestea sunt doar vorbe aruncate de dragul de a o face!

…nu mi se pare că această carte este erotică cum au zis unii

Citeam-eu citeam (să mă exprim ţărăneşte!) şi, la un moment dat, am ajuns la un punct în care două personaje se îmbrăţişează şi se mângâie! Şi cam atât! Mai citesc ceva pagini şi ajung la o faza similară. Şi se opreşte totul. După încă câteva pagini bune, ajung şi la o faza cu finalizare. Şi ce? Nu există niciun cuvânt care să spună direct ce fac X şi Y şi unde pune ceva! Autoarea dă dovadă chiar de subtilitate maximă şi îl determină pe cititor să îşi folosească imaginaţia! Aşa că…nu aş zice că e o carte erotică, ci de dragoste! Dacă vreţi cărţi erotice, cautaţi categoria potrivită!

…nu este o carte de debut

Deşi autoarea a mai scris de-a lungul vieţii, nu a publicat până acum. Acesta este practic romanul de debut în faţă publicului larg, dar autoarea nu îl consideră cu adevărat debut. O să vă lămuriţi în interviul care va urma pe blog.

…despre personaje

Fără voia mea, am citit discuţiile purtate de-a lungul timpului de către cele care au citit cartea şi am aflat că multe stăteau cu sufletul la gură întrebându-se cu cine va rămâne Victoria ceea ce mi se pare aiurea pentru că autoarea foloseşte multe fraze directe şi indirecte (subtilitatea bat-o vina) sugerând cine pe cine iubeşte.

Victoria este un personaj savuros (nu ştiu de ce, dar sentimentul meu este că Oana a creat acest personaj după felul ei de a fi) care îşi face auto-critica fără urmă de cinism, ci doar cu mult umor.

Personal, aş prefera că autoarea să îintre puţin în amănunt cu scene mai dure ca să treacă şi cititorii ce doresc subiecte „grele” de partea cealaltă. Adică….dacă nu e de ajuns să citiţi scene în care Victoria e bătută şi muşcată, în care Arrio este crucificat…..ce aţi vrea mai mult? Să detalieze cum pârâie oasele? Să explice cuvânt cu cuvânt durerile simţite de personajele care se transformă? Păi….Oana, schimbă tonul şi treci şi la părţi grele, dure că nu ai cititori aşa sensibili!

…pornisem cu ideea că această carte este pe stilul unor autoare cunoscute

Citind pe diagonală articolele şi discuţiile despre această carte, îmi formasem fără să vreau o părere. Aveam impresia (şi la un moment dat chiar mă aşteptăm să văd în carte o fază de acest gen) că personajele se întorc în timp. Uite de asta e bine să nu citeşti nimic înainte să scrii o recenzie.

Nu! Cartea aceasta nu se petrece în trecut!

Nu! Cartea aceasta nu are personaje care au călătorit în timp!

Da, cartea are personaje din mitologia scandinavă (cu care eu nu sunt familiarizată aşa că nu aş putea spune ce e adevărat, ce e inventat).

Da, cartea aduce în prim plan multe personaje cărora le pierzi la un moment dat şirul, însă la care te întorci subtil datorită stilului autoarei.

De-a lungul anilor, am citit multe cărţi scrise de autori români (puţine) şi de autori străini (cele mai multe), unele în engleză (majoritatea), altele în română (extrem de puţine). Despre cele mai multe am scris aici. În aceeaşi situaţie este şi prietena mea, A.D., ale cărei articole le puteţi citi permanent pe blog. Însă, acest lucru nu mă face expert. Cum spunea cineva cunoscut zilele trecute pe facebook…..prea ne dăm toţi cu părerea. Din punctul de vedere al acelei persoane, e bine că se scrie (chiar şi de către cei care nu au terminat Literele! cum s-a exprimat aşa de „elegant”) că măcar există publicitate! Aş zice că e bine că există o asemenea libertate de exprimare şi că oamenii îşi spun părerea pentru că altfel cu greu s-ar vinde unele cărţi!

Revenind…..

Sunt om, îmi place să citesc şi, când am chef, scriu despre acest lucru …. dându-mi cu părerea!

Ce pot spune despre carte?

Este o carte ce se citeşte foarte uşor. Stilul Oanei este amuzant, simplu, la obiect, exprimarea este uşoară (am citit recent o carte scrisă de o autoare tânără care deborda de cuvinte grele de îţi venea să fugi la dicţionar! impresia mea a fost că îşi dorea doar să pară mai matură şi mai inteligenţă!)

Este o carte cu informaţii interesante mai ales pentru cei pasionaţi de mitologie. Este o carte din categoria fantasy.

Este o carte ce poate fi citită începând cu 18 ani (să zicem că ar merge şi de la 16, dar aici depinde efectiv de ceea ce înţelegeţi voi prin roman de dragoste/roman erotic).

Cartea face parte dintr-o serie, iar, la final, autoarea ne dă o idee despre ce urmează.

Personal, mă bucur enorm că nu am citit cartea atunci când a apărut pentru că nu aş fi avut răbdare până la apariţia celui de-al doilea volum. Din fericire, am citit-o la momentul potrivit pentru că, pe 7 septembrie, are loc lansarea celui de-al doilea volum pe care îl aştept cu multă curiozitate.

Aşadar…..cine iubeşte stilul fantasy, cărţile romantice, doreşte o carte uşoară pentru vară, pentru relaxare….să cumpere cartea.

Vă spun şi un mic secret: primul volum va fi re-editat şi autoarea intenţionează să adauge nişte pagini la final.

De altfel, fiecare volum din serie va conţine câteva pagini cu informaţii despre miturile şi personajele la care face referire autoarea.

A, de fapt, vă mai spun un secret: fiecare volum face referire la mitologie specifică altei zone geografice 😉 aşa că staţi pe aproape să descoperim împreună ce urmează!

Anunțuri

16 gânduri despre „Ultimul viking (seria Nemuritor, volum I) – O.G.Arion (recenzie)

  1. Hai ca e tare! Imi place cum ti-ai exprimat parerea :* Oana chiar scrie bine, te introduce in mitologia zonei scandinave, cu vikingi si bersekeri, Loki si multi altii, dar actiunea e contemporana, mai ca s-ar putea petrece acum, in prezent. De asta mi-a placut mie: e o combinatie de elemente si personaje care, pana la urma, te fac sa iubesti sau nu cartea. Deja se stie parerea mea.

    PS: Adevarat, e greu sa nu iti formezi o parere cand citesti alte pareri ai prietenilor despre carti pe care le ai pe lista, dar, sincer, chiar lecturand cartea, ajungi sa te debarasezi de toate si sa te scufunzi in lumea acelei carti. Iti formezi tu singura parerea. Cel putin asa e in cazul meu.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Ale, cititul e subiectiv (cred ca devine un laitmotiv de tot scriu chestia asta pe blog)
      De ceva vreme am decis ca e mai sanatos sa imi spun punctul de vedere in mod concret, cu argumente.
      Multa vreme, mi-am tinut parerea pentru mine si m-am abtinut sa comentez ori sa scriu cand cineva ma enerva ori spunea aberatii (din punctul meu de vedere).
      Acum, am zis ca e mai bine sa spun ce am de spus.
      Daca ma enerveaza, daca imi place, daca recomand si de ce o fac…..asta e punctul meu de vedere (stii ca am scris acel articol pentru cititorii blogului tocmai din aceste motive si multe altele).
      Mie nu imi plac cartile fantasy (am mai spus acest lucru in ultimii ani si tu ai fost una dintre prietenele care au incercat sa imi demonstreze ca am citit ce nu trebuia), dar aceasta carte mi se pare simpatica. Sunt oameni pasionati de acest gen, altii care nu suporta ideea de a citi asa ceva.
      Ideea acestui articol a pornit de la acele franturi de discutii/articole pe care le-am citit fara voia mea de-a lungul timpului despre carte, despre stil, despre categorie.
      Ai dreptate cu un lucru: cand incepi sa citesti cartea Oanei, automat renunti si uiti tot ce ai citit pentru ca ea are un stil al ei de a prezenta lucrurile, drama, personajele.
      Pentru ca vroiam sa scriu ceva care sa nu fie un rezumat, am preferat sa abordez altfel totul. Ca un fel de incercare de a darama (daca vrei) miturile formate in jurul unei astfel de carti.
      Daca eu am reusit sa citesc o carte fantasy si sa imi placa, cred ca ar putea sa se intample acelasi lucru si cu alti oameni.
      Minte deschisa! De asta e nevoie!

      Apreciat de 1 persoană

Parerea ta conteaza

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s