Categorie: Uncategorized

Adio, dar nu prea : sa ne revedem cu bine pe celalalt blog


De cateva luni tot ma gandesc cum sa procedez, ce modificari sa fac si ce drum sa urmez…

In urma cu o saptamana am luat o decizie si sper sa fie cea potrivita!

Spuneam la un moment dat cum am parcurs acesti ani de blogging, cum m-am schimbat…

Am invatat sa ma cunosc.

Am invatat sa imi adun gandurile si sa incerc sa le dau o forma cat de cat concreta daca vreti…

Am invatat sa …scriu!

Nu, nu m-am exprimat gresit!

Am invatat sa scriu!

As fi putut relua articolele mai vechi (asa cum au procedat alti bloggeri) si sa le modific complet dandu-le o forma mai buna.

Dar nu am vrut sa fac acest lucru.

Asa proaste cum erau acele articole…asa aiurea scrise….asa nebunesti exprimarile…..totul reprezinta trairile din perioada respectiva, arata cum m-am schimbat si, sper, cum am evoluat.

Timp de o saptamana am publicat exclusiv pe Drumul vietii si am ajuns la concluzia ca a venit momentul sa imi iau adio de la acest proiect minunat numit Lecturi cu aroma de viata.

Va multumesc ca ati fost alaturi de toate frustrarile, bucuriile si descoperirile mele!

Va invit sa vizitati blogul Drumul vietii unde voi posta de acum inainte.

Nu este un blog nou. Unii dintre voi stiu deja acest lucru.

Nu reiau ideile!

Daca va intereseaza cum s-au schimbat lucrurile, va invit sa cititi acest articol si sa intelegeti (daca nu ati facut-o deja) cine am fost, cine sunt, cine sper sa fiu (desi inca nu am clar stabilite toate ideile! 🙂 )))) )

Astazi se incheie inca o etapa din viata mea aici, alaturi de voi, o data cu ziua mea de nastere!

Nu am schimbat prefixul daca asta va intrebati 🙂 ))))

Doar ca a sosit momentul unei schimbari…asa cum in vara am schimbat directia la blogul Pitici, dar Voinici…tot asa schimb acum directia pentru Lecturi cu aroma de viata!

Va multumesc pentru aceasta calatorie frumoasa, dar nu se incheie totul aici!

Articolele despre carti vor fi publicate strict pe Drumul vietii si sper sa intrati si acolo sa lasati un semn daca va place sau ba ceea ce scriu, daca ati citit acele carti ori daca vi le doriti.
Vor exista concursuri sponsorizate de mine ori de edituri in urma carora veti putea castiga in primul rand carti!

Va astept pe Drumul vietii!

Este tot pe platforma wordpress asa ca nu veti avea probleme cu notificarile.

Va puteti inscrie si cu adresa de mail pentru a primi de stire cand public ceva.

Va pup si va doresc tot binele din lume!

Anunțuri

Servicii secrete – Marian Ureche


Daca tot se vorbeste despre servicii secrete, m-am gandit ca n-ar fi rau sa va prezint si o mica istorie a serviciilor secrete…

Poate de unele stiti, poate la unele nici nu v-ati gandit…

servicii secrete

Cartea a fost scrisa de un fost sef la Directia I (stiu multi vor spune acum ca prezint cartea scrisa de un securist – eu va zic sa taceti si sa cititi printre randuri, sa incercati sa ganditi inainte sa aruncati cu vorbe despre care multi dintre voi poate nici nu stiu ce inseamna pentru ca sunteti prea tineri ca sa fi trait in acea epoca si nu, nu sustin ca e bine cum a fost ori ca sunt in vreo tabara, ci sustin ca trebuie sa invatam sa acceptam trecutul ca sa intelegem prezentul).

Stiu si eu ce am citit de-a lungul timpului, inteleg cine a fost Marian Ureche, dar recunosc ca aceasta carte este interesanta. De aceea am decis sa o prezint.

Daca ne gandim bine si stam o clipa sa meditam, realizam ca actiuni de genul serviciilor secrete (denumire moderna) au avut loc de-a lungul existentei omenirii.

Putem inclusiv sa studiem modul in care actioneaza furnicile si sa constatam ca exista cativa membri ai familiei lor care merg in recunoastere inainte sa vina „trupa” la atac pentru a captura „hrana”.

Tot asa putem sa observam ca astfel de actiuni au fost prezentate inclusiv in Biblie.

Revenind la carte, vreau sa va spun doar cateva cuvinte: acest autor (sau cine a lucrat pentru el) a strans niste informatii chiar interesante despre actiunile politice ale conducatorilor romani de-a lungul secolelor: de la Mircea cel Batran la Stefan cel Mare.

Recunosc faptul ca nu m-am gandit foarte mult pana acum la faptul ca inclusiv voievozii nostri au apelat la oameni specializati in adunarea de informatii si au planuit apararea ori atacul in functie de strategii elaborate minutios.

Adica…m-am gandit, dar cumva nu am facut legatura cu ce inseamna pentru noi „servicii secrete”.

Chiar e interesanta carte si va recomand sa o cititi daca o mai gasiti in anticariate.

Pot sa va spun ca a aparut la Editura Paco in 1993.

Eu am numai volumul I (poza e mai sus) asa ca nu stiu ce contine al doilea volum. Tot ce am aflat este ca acela a fost intocmit cu ajutorul profesorului Rogojina, alt fost securist. Ambii au actionat, din cate am citit, si dupa Revolutie in cadrul sistemului asa ca acest lucru spune multe.

Daca doriti sa lasati comentarii, va rog sa o faceti in limita decentei.

Micuţa englezoaică (Catherine Sanderson) – scurt rezumat


Cartea „Micuta englezoaica” am primit-o cadou de la o cititoare a blogului, în urmă cu mai mulţi ani. Am decis să transfer articolul de pe vechiul blog pentru că mi se pare interesantă cartea şi poate sunt oameni care doresc să o citească.
Copertă

Cartea povesteşte despre dorinţa unei bloggeriţei de a îşi cunoaşte cititorii!

Dar…mai bine să o iau cu începutul şi să vă povestesc despre ce este vorba în carte.

Micuţa englezoaică este pseudonimul sub care scrie Catherine – mămică, amica, secretara, partenera de viaţă a unui francez poreclit în carte Domnul Broscoi.

Catherine este o englezoaică îndrăgostită de limba franceză, de Franţa şi tot ce ţine de această cultură. De-a lungul anilor reuşeşte să se integreze în societatea francofilă.

Când pare să obţină ceea ce îşi doreşte, îşi dă seama că viaţa ei nu are sens. Totul se învârte în jurul fetiţei şi supranumită Mormoloc, al vieţii de familie şi al serviciului.

Treptat, descoperă lumea bloggerilor şi îşi ia numele de Petie Anglaise scriind, descriind, plângându-se de viaţă, lăudând aspecte ale vieţii etc. Rapid, intră în lumea mare a bloggerilor având un public numeros.

Dacă iniţial îşi doreşte anonimatul (ceea ce se poate spune despre aproape toţi bloggerii aflaţi la început), treptat îşi dă seama că nu e cazul să se ascundă în spatele pseudonimului, e bine să iasă în lume şi să descopere că e bloggeriţă, e femeie, e partener de discuţii egal…

Atunci când scrii un articol, înveţi să te cunoşti, să te cenzurezi, înveţi să prezinţi lucrurile cât mai obiectiv (unii subiectiv) şi aşa s-a întâmplat cu Catherine. Îşi da seama că viaţa alături de dl.Broscoi nu e ceea ce îşi doreşte şi caută să (re)devină independentă.

De aici şi până la următorul pas mai e doar un pic şi aşa cade în braţele unui cititor pasionat al blogului ei cu care are o aventură amoroasă (ce ciudat sună, nu?). Dar întrebarea care o tulbură este: James o iubeşte pe Catherine sau pe Petite Anglaise?

Tot aşa ajunge să întâlnească şi alţi cititori ai blogului şi alţi bloggeri cu care interacţionează, unii din ei devenindu-i prieteni.

Cartea are un final deschis care ne dă de înţeles că „femeia” şi-a recăpătat libertatea de a decide, voinţa de a fi ea însăşi, de a merge pe drumul ei indiferent ce îi rezervă viaţa.

Căutând pe google, am descoperit că a fost citită de mulţi alţi bloggeri aşa că sigur nu e o noutate pentru voi, dar sigur o noutate va fi tocmai blogul descoperit de mine: Micuţa englezoaică.

Dar surpriza cea mai mare a fost să îmi dau seama că ceea ce îmi atrăsese atenţia este corect: personajul Catherine este acelaşi cu autoarea Catherine! Şi iată şi surpriză mea de la final: există site-ul şi romanul este (cred eu) autobiografic : Petite Anglaise!

Harta lumii in stil Montessori


Pana la urma am schimbat….am postat cele 3 harti (doua cu Romania, una cu toate tarile lumii) pe holul de la parter ca sa le poata studia copiii de cate ori au chef

Second Chance (Lancaster County) – Ruth Price


Din curiozitate, am hotărât să citesc o carte despre comunitatea amish.

Nu era ce m-am aşteptat. Speram să apară mai multe detalii despre comunitate…stil de viaţă, principii, reguli etc.
Lancaster County Second Chances by [Price, Ruth]

Am descoperit, în schimb, o poveste frumoasă despre viaţă, despre moarte, despre iubire care apare când nu te aştepţi şi de unde nu te aştepţi. Stilul autoarei mi-a adus cumva aminte de autoarea Barbara Cartland dacă ştiţi la ce mă refer.

…un fir narativ simplu

…prezentarea personajelor într-un mod plăcut şi direct

…prezentarea faptelor în acelaşi stil direct şi parţial descriptiv

…o văduvă, un văduv, copii rămaşi orfani

…prezentarea câtorva reguli ale comunităţii amish (sincer, credeam că sunt mai aspri decât atât, dar se pare că autoarea s-a documentat înainte aşa că voi lua cuvintele/paginile scrise de ea drept corecte)

O carte ce poate fi citită extrem de rapid. O găsiţi gratuit pe amazon în format kindle. O recomand inclusiv celor mai tineri 🙂

A.D.